Ce era si ce se crede că ar fi
putut fi Sarmizegetusa Regia?
Fortăreată? Dacă luăm în considerare
zidurile groase de de 3 metri si înalte de
4-5 metri, alcătuite din blocuri masive de
piatră (murus dacicus) care îngrădesc
vârful muntelui pe o suprafată de vreo 3
ha urmarind în mod fidel marginile
înăltimii, vom răspunde că este, într-
adevăr, o cetate. Iar această afirmatie
este întărită de distrugerea ei
sistematică de către romanii biruitori,
Asezare civilă? Da, pe terase
special amenajate în afara
fortăretei, cu case având o
tipologie extrem de variată
(circulare,
paralelipipedice,
cubice), cu cisterne de apă si un
elaborat sistem de canalizare,
dar fără prea multe alte
amenajarii. Dar pentru cine?
Pentru tarabostes (nobilimea
dacă), sau si pentru comatii
(tăranii, oamenii de rând)?
mai întâi în 102 si din nou în 106. Dar
această fortăreată este mai mult decât
atât.
Parte a unui complex de fortificatii?
Da, căci se întinde pe o suprafată de 200
de km pătrati, desi orientarea unora din
zidurile cetătuilor si forturilor de pe
înăltimile din jur (Luncani-Piatra Rosie,
Costesti-Blidaru,
Costesti-Cetătuie,
Căpâlna, Bănita), ridică mai multe
semne de întrebare decât răspunsuri...
Întregul complex de cetăti este înscris în
Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.
Centru administrativ si politic al
Daciei pre-romane si capitală
regală? Da, dacă luăm în
considerare
cantitatea
extraordinar de mare de tezaure
(Kosoni, brătările de aur
spiralate) găsite în această zonă
precum si urmele de locuire si
obiectele găsite, inclusiv celebra
”trusă medicală”. În ce perioadă?
Chiar dacă o parte din asezare,
fortificatii si sanctuare a fost
construită cam în sec. VI-III
î.Hr., ea a devenit capitală abia
în ultimii ani ai domniei lui
Burebista (82 – 44 î.Hr.) si până
la cucerirea romană din 106.