Basic HTML Version
Ateneul Român găzduieşte
astăzi Filarmonica „George Enescu”,
însă istoria sa începe încă din
secolul XIX. Locul pe care a fost
construit monumentul aparţinea
familiei Văcărescu, una din cele mai
vechi şi cunoscute familii din ţară.
Planurile edificiului au fost
realizate de Fraţii Constantin
Băicoianu şi Albert Galleron, după
indicaţiile
Fratelui
Alexandru
Odobescu. Inaugurarea Ateneului
Român a avut loc pe 14 februarie
1888.
Fondurile necesare pentru
construcţia Ateneului au fost
strânse din donaţii publice realizate
de cetăţenii Bucureştiului.
La iniţiativa unui alt Frate,
George Enescu, în 1935 au fost
strânse fonduri pentru construc
ț
ia
orgii de concert, existentă şi astăzi
în sala mare de concerte a
Ateneului.
Simbolistica
Clădirea are o formă
rectangulară, având la intrare 6
coloane de 12 metri înălţime, având
aceeaşi dimensiune cu cele ale
Erechteionului din Atena. De fapt,
Ateneul a fost realizat prin
preluarea mai multor elemente de
arhitectură de la templele din
Grecia Antică.
Deasupra intrării pot fi
observate chipurile unora dintre cei
mai importanţi conducători ai
României:
Neagoe
Basarab,
Alexandru cel Bun, Vasile Lupu
ș
i
Matei Basarab etc.
În sala mare de concerte,
deasupra celor 52 de loji, se află o
frescă lată de 3 metri
ș
i lungă de
70 de metri, realizată de pictorul
Costin
Petrescu.
Aceasta
ilustrează momente importante
din istoria României.
Înainte de Marele Război, în
grădina Ateneului Român se aflau
mai multe statui ale unor Fraţi
Masoni: Mihail Kogălniceanu, Ion
Ghica, Ienăchi
ț
ă Văcărescu, C. A.
Rosetti, Ioan Emanoil Florescu,
Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem
Theodorescu etc. Din motive
politice, regimul comunist a
distrus toate aceste statui. Astăzi,
grădina
găzduişete
statuia
poetului naţional al României,
Mihai Eminescu.